Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘General’ Category

Pacat de peisaj!

Dupa, cred, doi ani, azi m-am intors la Cheia. Totdeauna mi-a placut aceasta asezare. Are aproape tot ce-i trebuie ca sa devina un loc turistic atractiv. Cheia a fost daruita cu un peisaj de poveste. Padurile sunt impresionante, apele cristaline curg intr-un susur linistitor catre vale, dealurile pregatesc trecerea catre muntele maret. Si totusi, aceasta natura desprinsa parca dintr-un tablou, nu-i misca pe oameni in asemenea masura incat sa o respecte. Ce am vazut astazi, la Cheia, vad peste tot, in tara. Gunoaie! Aspectul dezolant creat de prezenta acestora estompa frumusetea naturala a locurilor. Ca turist roman, inteleg ca educatia multora este la nivelul cel mai de jos. Cunoscand istoria propriei tari, cunosc si tarele multor conationali in privinta curateniei. Fireste, nu sunt de acord cu ele si incerc, dupa puteri, sa lupt impotriva lor. Turistii strainii, insa, ne taxeaza, si spun acest lucru cu toata convingerea, data fiind experienta contactului cu ei. Din pacate, pentru turismul romanesc (si nu doar!), gunoaiele sunt o pecingine grozava! Si vindecarea de ea trebuie sa fie prioritatea, daca vrem sa mai vina turisti care sa ne cunoasca la noi, acasa.

Reclame

Read Full Post »

Ioan Anastasia a plecat!

L-am cunoscut în 2001, când am facut o calatorie de studii la Craiova. În biroul directorului filialei craiovene a Arhivelor Naţionale, l-am vazut pentru prima data pe Ioan. Apoi ne-am revazut la Câmpina, cu ocazia Sarbatorii celor 2 Iulii, la ediţiile careia a participat de câteva ori. Când l-am cunoscut, Ioan Anastasia (pseudonim de poet) se ocupa de viaţa şi opera lui C.D. Fortunescu. Era doctorand ca şi mine. Profesorul de limba franceza, C. D. Fortunescu, fusese una dintre marile figuri ale Craiovei. Intelectual cu vocaţie pedagogica, şi poet. Ioan îmi vorbea despre Fortunescu de parca l-ar fi cunoscut în viaţa. Îi aprecia opera, îi admira personalitatea şi suferea ca, pâna la el, nimeni nu facuse gestul de scoatere la lumina a celui care fondase „Arhivele Craiovei”. A fost fericit când a aflat ca eu studiam ultima parte a vieţii lui Hasdeu. Fortunescu îl cunoscuse pe Hasdeu. Ambii aveau un prieten comun: C.M. Ciocazan, avocat, publicist, fost primar al Craiovei. Aflând despre legaturile dintre Hasdeu şi Ciocazan am plecat spre Craiova, cu gândul ca este imposibil sa nu descopar lucruri interesante. Ioan m-a ajutat cu deschiderea sufleteasca şi mulţumirea de a afla ca cineva se ocupa de „arhiva spiritista” a lui Hasdeu şi C.M. Ciocazan. Ambii avusesera încercari de comunicare spiritista. Şi C. D. Fortunescu a continuat sa practice spiritismul… A murit târziu, la nouazeci de ani.
Ioan a plecat devreme dintre noi!
Doctor în filologie, cercetator ştiinţific, pasionat de arhivistica, istoric şi bun evocator, Ioan Anastasia ramâne nemuritor prin poezia sa, încarcata de optimism şi iubire. Deşi avea motive sa fie trist, Ioan nu era un deznadajduit. Speranţa i-a fost deviza. Era discret şi modest.
Andrada Sgaiba, iubita lui fiica, talentată pictoriţă, creator de icoane de la o vârstă fragedă (a expus şi la Castelul „Julia Hasdeu”), va împlini cu siguranţă ceea ce tatăl îşi dorea pentru ea. Era tare mândru de copila lui şi avea de ce!
Aflu de la un prieten comun ca aştepta cu nerăbdare răspunsul în urma depunerii dosarului pentru a deveni membru al Uniunii Scriitorilor. Din păcate…
La acest ceas de rememorare, lui Ioan Anastasia aş vrea să-i spun din tot sufletul: „mulţumesc!”
Odihneşte-te în pace, Ioane!

Read Full Post »

Reflectie

Cu ani în urma, plimbându-ma prin Craiova, locul unde am cercetat o arhiva interesanta legata de Hasdeu, am descoperit parcul Romanescu. Îmi amintesc cu placere de aleile sale înconjurate de plante şi arbuşti decorativi. Pastra ceva din armonia de odinioara, la care, cu siguranţa, visase primarul Nae Romanescu. Om cu o cultura aleasa şi cu un bun gust apreciat de contemporani, primarul Craiovei dorise a transforma parcul Bibescu într-un spaţiu de odihna şi recreere atractiv şi select. Acesta a fost motivul pentru care a invitat în urbea lui pe cel mai bun arhitect peisagist din Paris.
Reproşându-i-se ca se ocupa de lucruri mai puţin importante decât canalizarea oraşului, Nae Romanescu a raspuns categoric: „orice primar face o canalizare, dar nu orice primar face un parc!”
Deunazi, am ajuns la o acţiune culturala a Bibliotecii „C.I. Istrati”, prilej cu care am putut vedea tineri plimbându-se pe Bulevardul nostru. M-a cuprins nostalgia gândindu-ma la anii de liceu, când eu însami ma plimbam acolo şi bulevardul arata altfel.
Când intram în sediul bibliotecii, mi-am amintit de Romanescu…

Read Full Post »

Urare de An nou!

La cumpana dintre ani va urez sanatate si bucurii care sa va umple sufletele! La multi ani!

Read Full Post »

Craciun fericit!

E ajunul Craciunului. Imi place sa urez simplu, din sufletul meu pentru sufletele voastre: „Craciun fericit”! Se incheie un ciclu si, vorba lui Mircea Eliade, ne intoarcem la origini. Iisus s-a nascut pentru a mantui omenirea. Apropierea Craciunului, ca un miracol, ne face mai buni, mai intelepti, mai atenti cu cei din jurul nostru. Daruim si primim neconditionat, bucurandu-ne de atmosfera magica a Craciunului. Simbolic, urmam modelul lui Iisus, a carui poveste de viata ne fascineaza si astazi, dupa doua mii de ani.

Read Full Post »

Vine Mos Craciun!

In copilaria mea, ningea mult si-mi placea sa ma dau cu sania pe Muscel sau in apropierea Bulevardului, pe rapa I.R.E.P.-ului. “Où sont les neiges d’antan?”, ma intreb astazi (ca si poetul!), cand zapada se lasa atat de mult asteptata. Si totusi, pentru ca este un eveniment special, am motiv de bucurie. La Campina, vine Mos Craciun! A venit  in fiecare an sa aduca daruri copiilor cuminti, dar acum, da, acum vine chiar in centrul orasului, insotit de cei doisprezece spiridusi si un ren cam pus pe glume. Sigur, il vedem in carne si oase, daca vom fi acolo, in intersectia de la Casa Cartii, pe 24 decembrie, in jurul orei cinci dupa-amiaza. Dupa intalnirea cu Mosul, emotionanta cu siguranta, in Campina vor rasuna colindele cantate de artisti, precum Mircea Bodolan, Tatiana Stepa si Ducu Bertzi. Va fi un eveniment de poveste!

Read Full Post »

Copacul, simbol al vietii

Daca am desena pe hartie un copac, trasand , mai intai, linia pamantului, am observa ca radacinile sale sunt infipte in lumea obscura, subterana, in timp ce tulpina si ramurile se inalta catre cer. Cele din urma par ( si, poate, ca sunt) atrase de lumina spatiului celest. Copacul e coloana, e legatura dintre vizibil si invizibil, dintre Pamant si Cer. In mitologia chineza, copacul Kien-Mou, care se inalta in centrul lumii, evoca drumul cunoasterii si al intelepciunii. Pentru budisti, sub arborele Bodhi,  Budha a meditat timp de cinci ani si a atins iluminarea sau Cunoasterea suprema. Alaturi de copacul vietii care crestea in gradina din Eden, se gasea copacul cunoasterii sau stiintei Binelui si Raului, al carui fruct consumat de Adam si Eva i-a transformat pe oameni in muritori. Crucea reuneste semnificatia celor doi arbori ai Paradisului, cel care aduce moartea si cel care confera nemurirea. Inaintea aparitiei religiilor monoteiste, fiecare popor avea arborele sau sacru. Etnologul Frazer amintea despre cultul copacilor in marile familii europene ale rasei ariene. Porfir (mort in anul 305) semnala vechea credinta conform careia copacul are un suflet ce face ca frunzele sa tremure, sa se agite. De aici, convingerea ca arborii sunt dotati cu sensibilitate si pot intelege limbajul nostru. Legendele vorbesc despre raul de care au avut parte cei ce au taiat copacii, adica le-au ucis sufletul. Copacul este simbol al vietii si, implicit, prin forma lui, al fertilitatii. Copacul protejeaza si da speranta nemuririi. Copacul, prietenul omului!Oare nu Eminescu se intorcea in padure cu bucuria revederii unui prieten?  Cu gandul  la vechile credinte si ritualuri care situau copacul in centrul lumii, am trait, intr-o zi, bucuria plantarii de arbori in orasul meu. Am trait-o alaturi de copiii care vor creste odata cu copacii pe care i-au plantat ei insisi, reinviind, fara sa stie , Traditia uitata.

Read Full Post »

« Newer Posts - Older Posts »