Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Martie 2010

Richelieu International este o reţea formata din peste 400 de cluburi stabilite în peste de 16 ţari din lumea francofoniei. Ultimele doua cluburi sunt situate în România, din mai 2009, la Câmpina « Richelieu Câmpina Hasdeu » şi la Bucureşti « Richelieu Bucureşti Carmen Sylva ».
Daca este posibil sa gaseşti un club Richelieu în diferite oraşe ale Africii francofone sau în Statele Unite, veţi gasi astfel de cluburi în Europa şi contra oricarei aşteptari la Bogota, în Columbia, dar majoritatea cluburilor acestei reţele internaţionale importante se afla în Ontario, la Québec şi în Provinciile Maritime.
Fondat în 1944, Richelieu este un organism foarte respectat şi dinamic. Membrii Richelieu sunt femei şi barbaţi de acţiune angajaţi în viaţa comunitaţii lor.
Richelieu Internaţional poate conta pe un partener important în susţinerea operelor umanitare prin intermediul Fundaţiei Richelieu-Internaţional. Aceasta instituţie constituie o organizaţie autorizata sa colaboreze la activitaţile de finanţare vizând susţinerea unor proiecte precum lupta împotriva leucemiei, prevenirea suicidului la tineri şi promovarea francofoniei.
Richelieu Internaţional are ca misiune vegherea la înflorirea personalitaţii membrilor sai şi promovarea francofoniei prin acţiuni umanitare, culturale şi sociale dedicate în special tinerilor.
La 24 mai 2009 a fost fondat primul club Richelieu din ţara noastra, la Câmpina. Evenimentul a cuprins doua secţiuni : un spectacol în limba franceza, susţinut de elevii Colegiului Naţional « Nicolae Grigorescu », sub îndrumarea distinsei profesoare Melania Naghel, şi ceremonia de decernare a Cartei clubului proaspat fondat. De doi ani, membrii acestuia se reuneau periodic pentru punerea în aplicare a proiectului Richelieu.
La eveniment au participat senatorul Georgica Severin, primarul municipiului Campina, Horia Tiseanu, preşedintele Richelieu Internaţional, administratorul districtului Europa, guvernatorul regiunii Escaut şi preşedinţii cluburilor Richelieu din Belgia.
Clubul câmpinean face parte din reţeaua cluburilor regiunii Escaut.
Ce reprezinta pentru Câmpina fondarea primului club Richelieu?
În primul rând, Câmpina devine un loc cunoscut pentru miile de membrii Richelieu din lume graţie buletinelor de informare şi INTERNET-ului.
În al doilea rând, şi acest lucru mi se pare foarte important, clubul « Richelieu Câmpina Hasdeu » reuneşte oameni valoroşi prin ceea ce sunt şi prin ceea ce fac. Dincolo de faptul ca reuniunile clubului ofera prilejuri de cunoaştere prin conferinţe şi expuneri pe teme diverse, copiii şi tinerii sunt cei catre care se îndreapta operele sociale, umanitare, pe care membrii Richelieu câmpineni le ofera cu mesajul clar de « pace şi fraternitate ». Astfel, prin donaţii ale membrilor respectivi unele aşezaminte educaţionale au primit materiale didactice şi carţi, iar copiilor în suferinţa le-a fost întinsa o mâna de ajutor, binevenita totdeauna la nevoie.
Deşi foarte tânar, clubul « Richelieu Câmpina Hasdeu » funcţioneaza perfect. Timp de aproape un an, cu excepţia vacanţelor, ne-am întâlnit lunar pentru noi şi pentru cei din jurul nostru.

Anunțuri

Read Full Post »

Un muzeu european

„Ne-am dorit sa ajungem aici de foarte mult timp pentru ca ne-a fascinat întotdeauna povestea Iuliei Has deu. Într-adevar, a meritat drumul, stradania de a vizita acest loc minunat, enigmatic şi totuşi, atât de cuceritor !
Felicitari celor care trudesc pentru privilegiul nostru, felicitari tuturor celor care sprijina buna întreţinere, buna desfaşurare şi excelenta organizare de aici !
Felicitari tuturor celor care muncesc aici sub “privirea” familiei Hasdeu şi înconjuraţi de « minunaţiile » pastrate !
Felicitari autoritaţilor locale, felicitari merita cu prisosinţa cei care înca pastreaza şi valorifica bogaţia noastra spirituala.
Mulţumim pentru ca aţi fost nişte gazde minunate, mulţumim lui Dumnezeu ca ne-a purtat paşii aici, mulţumim…pentru o zi minunata !”
(Gabi şi Tibi Şerban, Caraş-Severin, 16 august 2009)

„Îi mulţumim domnului Hasdeu ca a creat acest castel şi pentru generaţiile urmatoare, îi mulţumim pentru ca în acest fel ne obliga pe noi şi pe copiii noştri sa nu uitam importanţa culturii în dezvoltarea noastra ca oameni şi ca naţiune.
Şi bineînţeles le mulţumesc şi îi felicit pe cei care se ocupa de întreţinerea şi de actualizarea acestui edificiu.
Modul în care este prezentat acest castel ne arata ca şi în ţara noastra se poate şi ca proverbul vechi românesc este valabil şi astazi: “Omul sfinţeşte locul”.
Va mulţumesc pentru implicare!”
(Mihaela Florea, 3 martie 2010)

„Extreemly interesting visit and explanation of a great expert.”
(Baret De Furek, ianuarie 2005, Bruxelles)

„Une découverte étonnante !
J’ignorais l’existence de Julie Hasdeu, je découvre une jeune poétesse remarquable au français parfait et je découvre ici un moment de ce spiritisme romantique qui a inondé le XIXe siècle et se prolonge aujourd’hui sous diverses formes.”
(Anne Pradeille, consilier de pre-aderare, Franţa)

„Merci de conserver ces richesses du passé, témoines de la Tradition qui nous a permis d’être ce que nous sommes.”
(B. Berary, preşedintele Marilor Loji Unite ale Europei, 7 mai 2005)

„Molto impresionante! Per un momento abbiamo vissuto con Hasdeu e figlia chi e di una belezza rara. Ti ringraziamo per tutto quello che hai dato ai rumeni chi non vi hanno dimenticato mai.”
(Fam. Pellizoni, Milano, 12 august 2005)

„Ştiam de existenţa acestui caiet şi mi-am propus sa scriu în el primele cuvinte care îmi vin în momentul în care paşesc în camera…am scris:
“-Unde esti?”
Nu ştiu de ce acest lucru…
Şi apoi am continuat sa citesc ; am deschis la Sala 5 îndrumatorul şi primul cuvânt ce mi-a aparut pe pagina a fost « SURSUM » (în limba latina, « Mai sus »).
Cred ca cineva mi-a raspuns la întrebare…”
(semnatura indescifrabila, 30 septembrie 2005)

„Câmpina – un oraş încarcat cu spiritualitate, cu oameni iluştri traitori în vechime, dar şi contemporani cu o inima mare. Un muzeu ce face cinste locurilor acestea !”
(Marilena Cazan, Buzau, noiembrie 2007)

Din caietele de impresii de la Castelul JULIA HASDEU, am extras gândurile unor vizitatori. De-a lungul timpului, mulţi şi-au însemnat trecerea pe acolo. Senzaţii, dorinţe, impresii, toate marturisesc despre un periplu într-un loc simbolic, unic prin povestea sa. Copiii scriu « Îmi place castelul » şi pentru a dovedi acest lucru, îl deseneaza. Sau scriu « îmi place papuşa Juliei » şi imediat, sub propoziţie, zâmbeşte papuşa. Alţii, mai profunzi, îi scriu Juliei ca regreta moartea ei timpurie.
Adulţii traiesc în variate moduri momentul vizitei. Prezentarea muzeului, fie cu ajutorul ghidului, fie cu sprijinul audio-ghidului, este, conform impresiilor, totdeauna emoţionanta. Cu audio-ghidul, chiar surprinzatoare! Pentru ca, în general, muzeele din ţara nu ofera un asemenea serviciu.
Pentru noi, cei de la muzeu, a fost uimitor sa descoperim ca « cel mai frumos cadou de ziua mea a fost vizita la castel » (astfel scriu unii turişti). Iata ca poţi face şi asemenea cadouri care, cu siguranţa, vor ramâne memorabile !
Castelul JULIA HASDEU este european nu doar pentru ca a fost înalţat într-un loc de pe vechiul continent, ci pentru ca muzeul pe care-l gazduieşte, îndeplineşte toate criteriile specifice unei instituţii de profil, din statele civilizate. La castel, suveran este vizitatorul. De la primire şi pâna la plecare, acesta dispune de toate mijloacele de informare şi cunoaştere. Mai mult, de amabilitatea unui personal care ştie sa transmita emoţii.
Modelul care m-a inspirat cu ani în urma, în organizarea acestui loc, a fost muzeul “Jaquemart-André” din Paris. Nelly Jaquemart şi-a întâlnit iubitul, pe bancherul André, cu ocazia unui concurs de portrete pe care acesta îl comandase. Frapat de frumuseţea portretului pe care talentata Nelly i-l facuse, a dorit sa o cunoasca. Şi au ramas împreuna, locuind în cea mai interesanta rezidenţa pariziana, devenita astazi muzeu.
La fiecare pas pe care-l faceam în casa lor, o simţeam pe Nelly Jaquemart. Totul emana autenticitate şi rafinament. Audioghidul m-a ajutat sa aflu detalii legate de obiecte. Fiecare obiect avea o poveste. Iar cei care lucrau acolo traiau parca, sub vraja poveştii iubirii celor doi. Am fost mai mult decât impresionata! Şi m-am gândit ca, într-o zi, vizitatorii muzeului în care lucram, vor simţi ca implicarea noastra e totala.
Astazi, din acest punct de vedere, al daruirii şi al serviciilor de îndrumare, dar şi al pastrarii şi valorificarii în cele mai bune condiţii a patrimoniului hasdeean, muzeul câmpinean poate fi considerat, fara îndoiala, un muzeu european!
Le mulţumim celor care au scris despre vizita la castel. Unii sunt foarte cunoscuţi (Oreste, Mihai Morar, Urania etc). Altii sunt oameni obişnuiţi. Tuturor le mulţumim pentru ca impresiile lasate pe bloguri, în forumuri, în ziare/reviste şi în media audio-vizuala ajuta la cunoasterea si popularizarea muzeului nostru.

Read Full Post »